Atunci cand ti se ofera o asemnea ocazie, profiti din plin de ea. Si, astfel, ramanem cu imaginile locurilor vizitate si cu informatii despre Uniunea Europeana, descoperite prin ochii unor incepatori in viata, a unor adolescenti. Iata impresiile noastre:

Poate ca ceea ce la inceput ar fi sunat ca o vacanta, ca o mica escapada departe de problemele cotidiene, de scoala, de meditatii, de examenele care bat la usa, experienta pe care am trait-o in aceasta perindare prin tarile (care cu timpul devin din ce in ce mai putin “indepartate” ) s-a dovedit a fi mai mult de atat. Acolo, in gigantii aceia de otel si sticla, printere holurile si salile impunatoare eu pot sa spun ca am avut primul meu contact real, palpabil cu acest fenomen de care dau in fiecare zi la radio, televizor, in ziare, si anume politica.Poate pare un pic cam mult, poate suna un pic cam pretentios, dar efectiv cand ma plimbam prin coridoarele Comisiei Europene, a Parlamentului European parca simteam in mine greutatea decizilor care se luau in acel moment. Decizii luate in exact aceeasi cladire in care eu ma plimbam cu un amarat de abtibild pe care era inscriptionat un simplu “V” mare ( de la vizitator) printre sute, chiar mii de functionari, parlamentari, oameni de afaceri, traducatori, oameni de paza, secretari, toti alergand pe coridoare avand destinatii precise, un program strict, stiut de toti dar care trebuia respectat. Totusi cuprins de aceasta stare, de atmosfera serioasa am intrat in rol si am acceptat jocul. Ajutat fiind de elanul pe care ti-l dadeau salile in care intram, in care cu cateva ore in urma se purtau discutii care priveau interesul intregului continent, de prezentele cu nume cu rezonanta in politica romana, de microfoanele din salile de dezbatere pe care nu le vazusem decat la televizor la stiri, am luat si eu parte la intreg, am condus si eu lumea pentru cateva minute. Luandu-mi rolul cat se poate de in serios, am devenit pe rand un mini euro- comisar / parlamentar / jurnalist . Discutiile cu reprezentantii nostri, care ne-au stat la dispozitie au avut, pe langa acea latura educativa (scopul nostru principal era sa invatam si sa ne familiarizam cu conceptul UE) si o latura prin care iti largea un pic perspectiva asupra adevaratei vieti politice, asupra istoriei care se scria si se desfasura exact in fata ochilor nostri si asupra adevaratului fenomen care are loc la ora actuala si la care (indirect sau nu) luam parte. Cine a avut ochi de vazut a vazut, cine nu, nu. De asemenea de remarcat a fost si contactul cu politicienii romani - reprezentantii nostri. Am simitit ca noi ne familiarizam odata cu ei . Noi, elevii, am simtit socul trecerii de la imaginea politicii care ne era furnizata (distorsionata sau nu ) prin cartile de istorie sau prin talkshowurile cu politicieni, sau cu scandalurile de la stiri, iar ei au trecut de la politica romaneasca - un nume frumos dat unui amalgam straniu de demagogii, scandaluri, coruptii, furturi mascate s.a.m.d. la o politica mult mai complexa care deja nu mai urmareste neaparat interesul propriu ci cel general, global. Ca o fi bine, ca o fi rau (faptul ca luam parte la acest val general) sa zicem ca noi elevii suntem inca “prea mici” ca se ne dam seama. Totusi ceea ce este sigur bine si ceea ce mi-a lasat o impresie placuta este ca acolo am vazut politicieni romani care nu mai sunt nevoiti sa se “murdareasca” cu sumbra schema a politicii romanesti si acolo (fie ca vor, fie ca nu ) devin niste oameni care au posibilatea sa-si puna in valoare calitatile, sa reprezinte atat tara noastra dar sa si ia parte la discutiile ce privesc directia generala a intregii Uniuni - acolo nu mai e loc de “scheme”, nu mai e loc de “smecherii”. Si poate asta e calea formarii unei noi generatii, a uneia curate, cu mintea limpede care sa vina si sa impartaseasca acel strop de civilizatie insusit in acel mediu de elite adunate din toata Europa. Asadar, incheind intr-o opinie personala, nu aerul romantic al Vienei, nici gustul apetisant al wafelor din Bruxelles, nici stradutele pline de farmec ala Luxemburgului si nici placerea unor escapade la miezul noptii pe strazile Monsului nu m-au impresionat la fel de mult cum m-a impresionat sentimentul ca am luat parte, in mod direct, la acest “tot”, la acest proces ambitios de eterogenizare a intregului continent , si ca am contribuit prin infima mea prezenta la viitorul unei noii generatii.
(Raul Vasvari, XII C)

Acum, dupa ce m-am intors din aceasta excursie si mi-am gandurile in ordine, pot sa vorbesc de amintirile si experientele placute, care mi-au ramas intiparite nu doar in memorie ci si in suflet. Daca ma intrebati ce mi-a placut mai mult din aceasta excursie as spune, fara sa stau pe ganduri, Viena, capitala Austriei. Acest oras mi-a placut datoritia farmecului lui aparte, un oras unde se imbina foarte frumos: cladirile vechi cu cladirile noi, elemente de tehnologie superioara cu elemente istorice (in special statuete), etc. Viena este un oras cu o istorie indelungata, fiind o capitalade importanta majora in Europa. Dar nu trebuie uitat ca Viena este si un oras al artelor, aceast oras fiind renumit pentrubalurile de epoca si mai ales pentru celebrul vals vienez. Nu trebuie uitat scopul acestei excursiei, si anume cunoasterea organismelor care conduc Uniunea Europeana: Parlamentul European (care reprezinta cetatenii), Consiliul (care reprezint guvernele nationale), Comisia Europeana 9institutie independenta de guvernele statelor membre, garanta a interesului colectiv al europenilor), dar si a capitalei Europei: Bruxelles. Discutiile pe care le-am avut cu d-nii Theodor Stolojan si Leonard Orban ne-au evidentiat posibilitatea de a lucra in institutiile Uniunii Europene, si avantajele unei astfel de slujbe in capitala Europei, lucru care pe mine m-a facut sa ma mai gandesc inca odata la viitoarea cariera. Un alt lucru important despre care ne-au vorbit Theodor Stolojan si Leonard Orban este importanta vietii politice in Uniune dar si in Romania. Din aceste discutii mi-a ramas intiparit in minte un lucru foarte important despre tara noastra: Romania este al 7-lea stat ca importanta din Uniunea Europeana, un lucru cu care ne putem mandri. Inainte de aceasta excursie eu am crezut ca Romania are o importanta minora in Uniune.”
(Dan Boicu, X F)

Excursia la Bruxelles a fost pentru mine o buna ocazie de a afla lucruri noi in legatura cu Uniunea Europeana, cu Occidentul, cu viata in alte tari mai dezvoltate. Consider ca excursia a reprezentat primul meu pas in drumul cunoasterii Europei; intr-adevar mi-a deschis noi orizonturi! Vizitand Parlamentul European si Comisia Europeana si incepand sa cunosc mai multe lucruri despre ele, pot spune ca am devenit mult mai interesata de tot ceea ce reprezinta aceasta mare uniune din care si tara noastra face parte. M-am convins ca si politica poate fi un domeniu interesant de activitate si voi lua in considerare si aceasta varianta cand imi voi alege o facultate si poate chiar o meserie. De asemenea, excursia a fost un bun prilej de a relationa cu alti oameni, in diferite limbi straine, lucru care m-a ajutat sa-mi exersez si sa-mi imbunatatesc cunostintele dar si sa cunosc modul de viata si de gandire al oamenilor din alte tari. Sunt convinsa ca faptul ca am incercat sa ma descurc singura, intr-o tara straina, ma va ajuta mult in viata. Sunt multumita ca am vizitat multe obiective culturale importante in Viena, Bruxelles, Salzburg, Luxemburg etc., orase care m-au impresionat foarte mult si pe care imi doresc sa le mai vizitez. Chiar daca programul excursiei a fost incarcat, cu multe obiective turistice de vizitat, am gasit timp sa ne distram, sa radem, sa traim clipa si sa ramanem cu amintiri frumoase pe care sunt sigura ca nu le voi uita niciodata! Acum, dupa ceva timp de la aceasta excursie pot spune ca amintirea locurilor pe care le-am vizitat e mai vie ca niciodata in sufletul meu.”
(Raluca Duta, X F)

Aceasta experienta a fost una minunata din care am ramas cu multe amintiri legate atat de locurile vizitate, dar si de oamenii pe care i-am cunoscut intamplarile petrecute, in concluzie tot. Pe langa toate acestea excursia mi-a deschis noi perspective asupra unor culturi si moduri de viata distincte, si m-a ajutat sa remarc deopotriva diferentele si asemanarile dintre noi, romanii, si toti ceilalti. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult ar fi de departe Viena, capitala Austiei, oras de referinta in Europa. Ceea ce mi s-a parut mai aparte este arhitectura orasului, cu ornamente complexe pentru toate cladirile, chiar si cele nu atat de importante, parcurile, statuile si chiar si locuitorii sai. Am ajuns chiar sa cunosc cateva dintre lucurile pentru care Viena este renumita: in domeniul gastronomic - celebrul strudel vienez, dar am fost informati si despre celebrele baluri vieneze. Mai apoi, urmatorul popas seminficativ si de fapt destinatia excursiei noastre , a fost orasul Bruxelles, oras de importanta majora, atat in ceea ce priveste institutiile Uniunii Europene, dar si din punct de vedere cultural, economic si social. Aici am cunoscut reprezentani de seama ai Romaniei in cadrul structurilor europene, care ne-au prezenta ,si, astfel, ne-au determinat sa intelegem mai bine modul de functionare si rolul deosebit de important pe care il au acestea. In urma acestor discutii, cu dl. Leonard Orban, comisar european din partea Romaniei in cadrul Comisiei Europene, si respectiv dl. Theodor Stolojan, am inceput sa vedem mai clar scopul activitatii fiecarie institutii: Parlamentul European apara interesele cetatenilor, Consiliul European - membrii sai reprezinta guvernul fiecarei tari in parte, Comisia Europeana - se preocupa de bunastarea colectiva a tuturor cetatenilor europeni. Nu in cele din urma ne-au fost prezentate numeroasele avantaje, dar si responsabilitati ale unei slujbe in cadrul acestora. Din acest punct de vedere pot spune ca, in ceea ce ma priveste as putea lua in considerare posibilitatea unei asemenea cariere in viitor, intrucat totul mi s-a parut foarte interesant. Ca o concluzie as putea spune ca astfel am descoperit imortanta majora pe care o are Romania in Europa, dar am ajuns sa cunoastem si particularitatile si frumusetile altor tari. Personal , as mai zice ca aceasta excurie mi-a deschis orizonturile culturale si m-a imbogatit totodata sufleteste.
(Iulia Pandrea, XII E)

Schimbarea unei perspective
Viziunea sa asupra vietii in general o are fiecare. Si de obicei este nevoie de un eveniment soc pentru a o schimba, ceva neasteptat. Dar cateodata ceva care initial parea nesemnificativ, banal, poate trezi intr-un mod mult mai placut o asemenea schimbare, una subtila, dar totodata importanta. Bruxelles a insemnat pentru mine nu numai prima iesire in spatiul european, dar si intalnirea unei alte societati, prin definitie cu o alta mentalitate. Am intalnit un alt tip de oameni, care, de la simplul functionar la cei din inaltele functii europene, impuneau un respect remarcabil, doar prin faptul ca si ei il aveau pentru tine. Am intalnit o alta viata sociala, mai activa, mai atractiva. Un potential urban si turistic puternic exploatat. Si am intalnit o alta viata politica, o implicare cu adevarat politica a fiecarui reprezentant al Romaniei la Bruxelles (si nu numai), un interes mai mare pentru a face o treaba cu adevarat buna. Normal, intrebarea “de ce acolo si aici nu?” poate fi usor anihilata, dar e vorba de oameni care tot de “aici” au plecat. Si atunci, de ce sa ne complacem in ceea ce avem acum in fata? Bineinteles ar fi mult mai usor, dar pe mine faptul de a intra in contact cu acesti oameni diferiti, cu o constiinta de sine mai mare, m-a facut sa incep sa privesc altfel lucrurile. Desi a fost o simpla excursie, concluzia care mi-a ramas in urma ei este una cu mult mai importanta, si asta este ceea ce ramane, bineinteles pana la urmatoarea schimbare de perspectiva.
(Sebastian Cucu, XII C)

Viena… Cel mai mult m-a impresionat energia debordanta de pe strazi, oamenii care se plimbau cu caleasca prin centrul orasului, dar mai ales faptul ca am stat tot grupul nostru impreuna cu doamna profesoara la picnic in fata palatului Franz Ferdinand. Am urcat 343 de scari la Domul lui Stefan pentru a putea vedea panorama orasului si am facut poze cu “omul din aur.”Era viata… Apoi am reusit sa realizez o fotografie care imi va ramane mereu intiparita in minte pentru ca surprinde ceva real si frumos, ”dragoste vieneza”. Am alergat toate tinandu-ne de mana si am respirat adanc “aer de Viena” ca sa ne ajunga pana acasa toata energia pozitiva ce am acumulat-o de-a lungul excursiei. In Mons, unde am fost cazati, totul mi se parea de plumb, o atmosfera de Bacovia. Dar am fost mai veseli ca niciodata pentru ca am realizat ca belgienii au un simt al umorului foarte dezvoltat. Daca la inceput am crezut ca rad de noi punandu-ne in fata o farfuriuta cu cascaval, pe urma ne-au ospatat ca in povesti. Stilul gotic al orasului venea parca in contradictie cu pomii frumos infloriti, un fel de antinomie a peisajului belgian, un amestec de cenusiu cu viata. Oricum, veselia noastra si faptul ca am fost uniti a contat foarte mult pentru ca tot ce era in jur vedeam prin ochii unor copii care vor sa descopere, sa cunoasca, sa se bucure, sa fotografieze, dar mai ales sa traiasca clipa de a fi acolo. Cand ma gandesc la Luxemburg simt linistea de a fi intr-un loc in care nimeni nu se uita ciudat la tine, mai ales ca alergam desculti prin iarba si imbratisam copacii.:) Departe de a fi copii si de a ne bucura de tot, am avut si ocazia de a merge la Parlamentul European si a presta in oameni seriosi. A fost chiar o oportunitate deosebita de a ajunge de la varsta aceasta acolo, pentru ca ni s-au explicat multe lucruri in ceea ce priveste viitorul Uniunii Europene…
(Denisa Moldovan, XII A)

Excursiile sunt intotdeauna un prilej de amuzament, un mod de a ne relaxa, si in acelasi timp o ocazie de a cunoaste noi locuri, tari, culturi, civilizatii… Asta a insemnat si pentru mine aceasta excursie la Bruxelles… distractie, relaxare si multe cunostinte noi… Chiar daca am avut de parcurs un drum lung si obositor, fiecare kilometru ne-a ajutat sa ajungem acolo unde ne doream cu totii… intr-un loc de minunat, unde visurile chiar se pot implini…Am ras, am admirat peisajele, ne-am plimbat, am invatat sa traim impreuna timp de 10 zile, am invatat sa-i acceptam pe cei din jurul nostru si sa-i respectam… La finalul acestui drum ,am ajuns, in sfarsit, pe teritoriul imens al Bruxelului… In fata acelor cladiri inalte din fier si sticla ne simteam precum niste pitici veniti sa descopere misterele pe care acestea le ascundeau…Chiar daca ne-am fi dorit sa cunoastem mult mai multe locuri, cele pe care le-am vazut au fost de ajuns pentru a ne forma o parere despre ceea ce inseamna cu adevarat Bruxelul…In concluzie, pot spune ca sunt foarte bucuroasa pentru ca mi s-a oferit aceasta sansa si cred ca am profitat la maximum de ea… un alt motiv de care ma bucur este acela ca am putut sa le impartasesc si prietenilor mei din experienta mea,facandu-i poate sa inteleaga mai usor ceea ce am trait eu, iar pe viitor singurele care ne vor aduce aminte de aceasta excursie sunt doar fotografiile facute si amintirile, care vor ramane in memoria noastra pentru totdeauna.
(Cristiana Iliuta, IX F si Cezara Nitigus, XII F)